Suferinta mereu ne reaminteste de „noi”
De cate ori ne oprim sa meditam asupra noastra atunci cand ne merge bine? Vreau sa vad pe cineva care zice ca e fericit si ar vrea sa schimbe ceva in viata lui. Nu o sa vezi! Este nevoie de un impuls,de un moment in care simti ca esti in cadere libera pentru ca mai apoi sa te gandesti la propria ta persoana.
Intr-o lume atat de agitata uitam ce este esential, ne uitam pe noi si punem pe primul loc orice altceva in afara de noi.
Este trist...pentru ca incercand sa faci pe plac tuturor, te uiti pe tine, iar cand te-ai uitat pe tine insuti nici macar o mie de oameni din jurul tau nu pot sa- ti umple golul acela din suflet.
Anthony Robbins zice ca oamenii iau majoritatea deciziilor din durere sau din placere, insa procentul celor din urma este semnificativ scazut.
De ce trebuie sa fii mereu pus la zid ca sa iti deschizi ochii? Tu ar trebui sa fii cel mai aproape de tine, abia dupa poti fi aproape de ceilalti. Cu cat incerci mai mult sa faci pe placul celor din jur, cu atat te departezi mai mult de persoana ta si ironia sortii e ca nici macar nu reusesti sa-i multumesti, sunt sapte miliarde de oameni pe Pamantul acesta, cu milioane de caractere iar tu esti un singur om.
Regaseste-te si accepta-te, acorda-ti timp cu tine, citeste, plimba-te singur, mediteaza, priveste in jurul tau si traieste ceea ce te inconjoara, nu mai fi concentrat pe lucruri superficiale, faptul ca nu ti-ai gasit marimea la tricoul care-ti placea sau ca nu ti-ai gasit rochia perfecta pentru „acea” seara nu ar trebui sa constituie o problema.
Odata ce te simti bine cu tine si te accepti, chiar nu mai conteaza nimic, poti fi imbracat sau dezbracat, nu face nici o diferenta.
Euforia vine din interior nu din exterior, sa nu uitam.
Noi oamenii nu luam decizia de a ne punem pe primul loc decat atunci cand ceva nu merge bine, atunci cand suferim ne amintim ca trebuie sa facem ceva ca sa scapam de durere bineinteles si atunci ne ambitionam, nu e tarziu, niciodata nu e prea tarziu sa ne reintoarcem la „noi” si sa ne acceptam, iar daca pentru asta e nevoie sa plangem, si sa ne dam cu capul de pereti...merita. Merita orice pentru acel sentiment pe care il ai cand esti impacat cu tine si fericit.
Tineti minte ca totul pleaca din interior, daca esti fericit, e o alegere, daca esti nefericit este tot alegerea ta, tu vrei sa te plangi, sa te lamentezi,iti place sa te victimizezi sau poate ai nevoie de acea stare sa poti merge mai departe, depinde numai de tine.
Nimeni nu trebuie sa fie responsabil pentru ceea ce simti TU.
Nu conteaza banii, locul de munca sau numarul de prieteni din jurul tau. Daca nu esti „aproape” de tine, mereu o sa tanjesti dupa ceva, dupa bani poate, gandindu-te ca te vor face sa fii mai implinit si cand reusesti iti dai seama ca esti la fel de gol si zici „stai, poate am nevoie de o masina”, ti-o cumperi si descoperi ca te simti la fel, atunci iti schimbi si locul de munca dar degeaba.
Adevarul este ca ne amagim singuri pentru a evita sa ne confruntam cu noi. Nimic din exterior nu te poate multumi daca nu esti bine in interior, iar atunci cand te simti implinit si regasit,iti dai seama ca poti realiza tot ceea ce-ti propui si poti fi exact ce ti-ai dorit sa fii pentru ca nu mai tanjesti dupa nimic ci faci lucrurile pentru ca vrei, poti si esti capabil.
Nu asteptati ca durerea sa fie cea care va face prioritari in viata voastra.
Puteti castiga timp regasindu-va din vointa proprie, daca nu o veti face, oricum suferinta o sa vina mai devreme sau mai tarziu si atunci o sa va gaseasca nepregatiti.
Regaseste-te din placere pentru a evita suferinta care te face sa te regasesti de nevoie.
